Si...m-am botezat!!!

             Uite ca a venit si momentul primului eveniment din viata fetitei mele si din viata mea ca mama: botezul. Organizarea evenimentului a fost usor stresanta mai ales ca am participat  la doar doua botezuri in viata mea si atunci ca invitat. Principala mea temere a fost legata de ceremonia religioasa a botezului. M-am temut ca s-ar putea ineca cand preotul o introduce in cristelnita, ca apa va fi prea rece sau ca va raci din cauza frigului din biserica. Convingeri de genul "la botez" nu i se poate intampla nimic nu am asa ca am discutat cu preotul despre ce ma ingrijora.

Cu toata asigurarea din partea preotului ca va fi bine am fost stresata si m-am tot gandit daca nu era mai bine sa astept sa mai creasca copilul si sa fie mai cald afara. 

Am fost placut surprinsa de tot ritualul botezului si mai ales de faptul ca preotul a tinut cont de temerile mele si nu a atins fata fetitei cand a introdus-o in apa, m-a lasat pe mine sa potrivesc apa si nici nu a fost nevoie sa stea copilul dezbracat mult timp.

La fel de placut surprinsa am fost si cand preotul mi-a spus ca la biserica dumnealui nu se percepe taxa pentru oficierea ceremoniilor: ramane la aprecierea ta daca doresti sa faci o donatie si primesti si chitanta pentru ea. Au fost necesare pentru botez lumanarea, panza, fasa si uleiul, preotul nedorind vin, prosop, foarfeca sau ce se mai cere. Din partea bisericii am avut si cor. 

Multumesc parohului bisericii Iancu Vechi-Matasari, preotului Constantin Stoica pentru "botezul bland" si atmosfera calda din timpul ceremoniei si mai ales pentru ca ne-a aratat ca se poate si altfel.

Acte necesare pentru acordarea alocatiei de stat pentru copii

Alocatia de stat se acorda tuturor copiilor cu varsta pana la 18 ani si tinerilor care au implinit 18 ani si urmeaza cursurile scolare in invatamantul liceal sau profesional. Acestia pierd dreptul la alocatia de stat daca repeta un an scolar, cu exceptia celor care-l repeta din motive medicale.

Alocatia se plateste unuia dintre parinti iar dupa varsta de 14 ani, alocatia poate fi incasata direct de copil, cu acordul parintelui.

Dreptul la alocatia de stat se stabileste incepand cu luna urmatoare celei in care s-a nascut copilul.

Dosarul pentru alocatia copilului trebuie sa contina urmatoarele acte:

• cerere tip
• copie xerox act de identitate mama 
• copie xerox act de identitate tata
• copie xerox certificat de nastere copil
• copie xerox certificat de casatorie
• copie livret de familie
• dosar cu sina 
• extras de cont in original cu semnatura si stampila bancii pe numele titularului alocatiei daca doriti plata alocatiei in cont

Actele trebuie sa le prezentati si in original. 

Dupa caz se mai depun urmatoarele acte:

• hotarare judecatoreasca de incredintare a copilului in caz de divort 
• hotarare judecatoreasca de incredintare in vederea adoptiei
• hotarare judecatoreasca de incuviintare a adoptiei
• actul de deces al unuia dintre parinti
• certificatul de incadrare in grad de handicap in cazul in care copilul este declarat cu handicap

Suzeta: o folosim sau nu?

Viata mea se imparte inainte de bebe si dupa bebe. Recunosc ca dupa nasterea bebelusei mi-am schimbat opiniile referitoare la anumite aspecte. Daca inainte spuneam un NU vehement suzetei si priveam cu ochi critic parintii ce o foloseau  (cel mai bun parinte este cel care nu are copii) acum suntem fericitii posesori a cinci suzete! 

Cum am ajuns sa folosim suzeta? Pai...pe la patru saptamani a inceput vestita perioada a colicilor si bebelusa noastra linistita si mult laudata pentru ca dormea mult si bine a devenit agitata si a inceput sa planga mult si tare. Dupa cateva zile in care nicio metoda de calmare nu mai functiona iar ce ne-a recomandat medicul pentru colici intarzia sa-si faca efectul, candva pe la 2 noaptea, al meu a venit cu ideea salvatoare: sa-i dam suzeta! Suzeta?!? Hm...nu! Treizeci de minute mai tarziu sterilizam suzeta primita cadou (noi am hotarat de la inceput sa nu cumparam pentru ca nu o sa apelam la ea) si imediat ce i-am dat-o bebelusa s-a linistit! 

Cu o zi sau doua inainte am observat ca in timpul crizelor de plans isi sugea degetul. La inceput am crezut ca nu s-a saturat si i-am mai dat un supliment dar a dat laptele afara. Tendinta ei de a suge degetul a contribuit mult la decizia de a continua sa-i dau suzeta.

 

Acum avem trei saptamani vechime in folosirea suzetei si va pot spune avantajele si dezavantajele suzetei din perspectiva noastra.

Avantaje:

• linisteste copilul: bebelusa mea este hranita cu biberonul si mesele nu sunt suficiente pentru a-si satisface instinctul de supt 
• adoarme repede: cand este foarte obosita si nu a adormit cu alte metode (cantat, leganat) suptul suzetei isi face efectul repede 
• intre suptul degetului si suzeta, castiga detasat suzeta pentru ca pot controla cand o foloseste si mai tarziu pot s-o dezobisnuiesc mai usor de ea decat de deget, este usor de sterilizat; degetul, cel putin cand va mai creste, nu voi putea sa controlez mereu daca este curat sau nu

Dezavantaje:

• un obiect in plus de spalat, sterilizat, luat cu noi cand plecam
• daca nu doarme profund si scapa suzeta incepe sa planga si uneori noaptea fac mai multe drumuri de la sterilizator la patut
• provoaca dependenta
• suptul in exces favorizeaza aparitia gazelor 

Am fost impotriva folosirii suzetei si chiar si acum ma incearca un sentiment de vinovatie pentru ca este un factor de linistire extern si uneori un mijloc comod pentru parinti de a potoli crizele de plans. Pentru a-mi clarifica nelinistile legate de acest subiect am stat de vorba cu Irina Szene, medic stomatolog.

A: Irina, in ce masura suptul suzetei influenteaza dezvoltarea armonioasa a danturii?
I: Suptul suzetei peste varsta de 2 ani are efecte negative asupra dezvoltarii intregului aparat dento-maxilar, adica atat oase cat si dinti. Osul maxilar capata o forma in V, palatul se adanceste, dintii vor fi inghesuiti sau prea vestibularizati (iesiti in afara) pentru ca arcada nu mai are curbura normala, de aici putand sa apara si probleme mai grave mai tarziu cum ar fi respiratia orala (pe gura) datorita careia creierul nu se mai oxigeneaza bine, apar dificultati de concentrare, de memorie, performante scazute scolare, cearcane (copilul nereusind sa se odihneasca). Cel mai bine este sa se consulte un medic stomatolog iar aceste vizite ar trebui sa inceapa de la varsta de 2-3 ani, tocmai pentru a putea depista din timp orice problema legata de sanatatea dintilor copiilor.

A: Exista vreo legatura intre folosirea suzetei si aparitia cariilor la varste mici?
I: Suzeta in sine nu are legatura cu aparitia cariilor, doar cu deformarile la nivel dento-maxilar. Cariile sunt legate, mai ales la copiii mici, de adormitul cu biberonul in care este ceai sau lapte indulcit, suc de fructe etc. Recomandarea este ca seara sa fie spalati dintisorii copiilor dupa ultima masa, apoi sa nu li se mai dea nimic, mai ales daca contine zahar. Cariile de biberon apar tocmai din aceasta cauza, contactul prelungit al lichidului indulcit cu suprafetele dentare.

A: Dupa ce varsta nu mai este recomandat sa se foloseasca suzeta?

I: Suzeta, daca este utilizata, se recomanda a se renunta la folosirea ei dupa 1-1,5 ani, in general dupa ce apar dintii frontali superiori si inferiori (dintii din fata de sus si de jos). In caz contrar produce niste anomalii la nivelul osului maxilar si mandibular dar si la nivelul dintilor, care ulterior vor necesita tratament ortodontic.

A: Care sunt principalele riscuri la care expunem copilul atunci cand ii oferim suzeta?
I: Trebuie atentie atat la suzeta, cat si la biberonul cu lichide indulcite, iar mai apoi cand copilul creste poate dezvolta anumite obiceiuri vicioase cum ar fi interpunerea unor obiecte intre dinti-creion, pix etc. Un alt poate si mai mare pericol il reprezinta suptul degetului, care are consecinte mai mari. Dintii sunt impinsi in fata, osul este comprimat in sus, maxilarul se ingusteaza, toate ducand la obstructie nazala si respiratia orala. Trebuie incercat ca dupa o anumita varsta sa dezvatam copilul de aceste obiceiuri, cu cat mai devreme cu atat mai bine.

De retinut este faptul ca oricand un parinte are intrebari se poate adresa medicului stomatolog, care este cel mai in masura sa ii faca o consultatie copilului si sa constate daca acesta are probleme sau nu. Relatia copil-medic stomatolog trebuie construita in timp, de aceea cu cat este adus mai devreme cu atat mai bine, copilul avand timp sa se adapteze cu mediul, cu medicul, cu "albinuta" si "bondarul". Cand deja il doare un dintisor lucrurile devin complicate, copilul este deja agitat si suparat.